IERTAREA, O MANIFESTARE INVOLUNTARA A SUFLETULUI!

Iertarea, o manifestare involuntara a Sufletului!

Singura noastra legatura cu Dumnezeu este Sufletul, si de aici pleaca totul!
Avem impresia de-a lungul vietii ca dispunem de ceva ce, in mod real, nu ne apartine: Sufletul!
Pe taramul nostru (corpul nostru) doua mari entitati spirituale, Binele si Raul, isi disputa suprematia spirituala fara ca vreodata una dintre ele sa depaseasca sau sa coboare sub valoarea de 50%.
Aceasta arena a disputei infinite este Sufletul!
Titlul folosit aici este covarsitor si dificil de sustinut in conditiile in care la tot pasul auzim: “...te iert cu o singura conditie...”.
Face parte din viata noastra cotidiana sa iertam in fiecare moment intr-un mod cat se poate de banal. Da, zilnic banalizam aproape orice dar mai presus de orice banalizam Iertarea.
Multi vor spune ca nu este un lucru rau sa incerci sa ierti sau sa ierti putin cate putin pana ajungi la desavarsire.
Sunt de acord insa concluziile mele se indreapta catre cu totul alte planuri. As putea spune ca, sa ierti in mod banal, este un calmant al framantarilor noastre meschine sau un sedativ al constiintei noastre de weekend.
Nu asociez aici in mod intamplator notiuni precum Suflet si Iertare. Intre cele doua notiuni isi face loc o afirmatie care ma framanta de mult timp: “ Dumnezeu este gunoierul sufletelor nostre!”
Inainte sa ma condamnati pentru aceste afirmatii, sa va ganditi cate si ce ascundeti in sufletele voastre, fapte si ganduri nestiute de nimeni.
Aici incerc sa spun ca mai exista Cineva care stie ce ascundem noi!
Ati ascuns vreodata in sufletul vostru fapte care aduc bucurie, speranta, implinire?
Nu, tot ce dorim sa nu se stie sunt fapte incarcate de suferinta sau care au generat suferinta.
Ca sa revin la tema mea, ascundem ce nu ne convine prin acte succesive de vointa, motiv pentru care este nevoie de acte succesive, involuntare, de Iertare pentru a nu ne autodistruge.
Aici, intra in joc micile interventii divine(gunoierul care are grija de noi si de care avem mare nevoie).
Omul nu este capabil sa genereze manifestari spirituale fara conditionari pentru ca existenta in sine este o conditionare permanenta intre bine si rau. Acesta este motivul pentru care Iertarea este un act involuntar si il manifestam numai cu sprijin divin.
IERTAREA ESTE O IMPLINIRE A SUFLETULUI CARE IN MOD TRANSCENDENT INTREGESTE MANTUIREA!
Unii dintre noi reusim in timpul vietii(ex. Maica Tereza), altii cand transcedem catre o fiinta complet spirituala.
Cert este ca transcederea catre o fiinta complet spirituala nu se poate face decat atunci cand te implinesti.
De cateva ori in viata ne apropiem de astfel de manifestari supreme. Ati simtit o mare usurare si o senzatie eliberatoare, asa este?
Dar cum este atunci cand te implinesti prin iertare?
Exista un limbaj comun pentru a ne intelege si a multumi gunoierului nostru: SPOVEDANIA!
Am un mare regret ca l-am numit pe El, gunoier, dar nu este cat se poate de adevarat ca zilnic il transformam pe Dumnezeu in gunoierul sufletelor noastre?

CONSIDERATII GENERALE DESPRE CE NU NE CONVINE

Fericirea este o forma de manifestare a suferintei.
Atunci cind nu intelegem anumite lucruri devenim in mod subtil fericiti.

In aceasta nastere perpetua de idei finalul este intuitiv.

Ne referim la gindirea intuitiva, gindirea care nu mai are argumente.

Cit de mult sa credem,
Cita lumina sa-mbratisam,

Intr-un tirziu vedem,
Ce numai suferinzii vad.

Omule, lasa-te biciuit de zile
Omule lasa-te asuprit de timp
Tine ochii in pamint
Nu te opri din mers
Pentru ca,
Menirea ta este sa descoperi cu sufletul
Ceea ce nu te lasa timpul sa vezi

Atunci cind plingi
Te rogi
Atunci cind regreti
Te caiesti
Regret ca nu pot sa cunosc totul deodata!


Suma regretelor din viata unui om este fundamentul unei vieti in afara timpului
Regretul pur contempla viitorul.
Cumpatarea
Rabdarea
Chibzuinta